Dacă ai o dizabilitate și ești prea sărac să mergi la doctor, nu ai prea multe șanse. Statul nu te ajută cu nimic și nu recunoaște că exiști. Asta e povestea lui Jean, pe care l-am filmat acum două săptămâni.

El are retard psihic şi ar trebui să primească ajutor social, dar pentru asta îi trebuie un certificat de handicap. Pentru certificat, are nevoie de analize medicale, dar n-are bani. În plus, mama lui e singura care poate semna pentru el, dar nu se descurcă cu birocraţia, pentru că are probleme cu diabetul şi alcoolul.

„Fără certificat, nu exişti în România ca persoană cu handicap”, a zis un nene la o consultare publică între Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi societatea civilă.

După ce am publicat filmuleţul, mai mulţi oameni s-au oferit să-l ajute pe Jean. Doi tipi au spus că au un aragaz şi lemne de foc, dar familia lui Jean n-are nevoie, au deja. O fată a vrut să îi ia bicicletă, dar „se fură”, zice mama lui, aşa că binefăcătoarea îi va plăti consultaţiile medicale de care are nevoie.

Am sunat la DGASPC pentru a vedea ce se poate face, dar femeia de la telefon a zis că „e un cerc vicios. Nu-l puteţi duce la medic pentru că nu are acte (asigurare), nu-l puteți aduce la noi pentru că nu a fost dus la medic”.

Până la rezolvarea problemelor birocratice, Jean va rămâne invizibil pentru statul român, chiar dacă e printre cele mai cunoscute personaje de pe strada Viitorului din București.

**acest text a apărut inițial pe blogul personal de la Casa Jurnalistului**

Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.